BULIMIA NERVOASA
Bulimia nervoasa este o tulburare a comportamentului alimentar, care afecteaza aproximativ 1-3% din populatie. Desi este mai des intalnita la femei, si barbatii pot dezvolta aceasta tulburare.
Bulimia apare cel mai frecvent in perioada adolescentei si este mai des intalnita in tarile dezvoltate.
Simptomele bulimiei:
* Episoade recurente de mancat compulsiv
* Episoadele de mancat compulsiv sunt urmate de comportamente compensatoare, pentru a preveni (a controla) cresterea in greutate; comportamentele compensatoare pot fi: varsaturi, folosirea laxativelor, diete/cure de slabire/ post, clisme, abuz de exercitii fizice (alergat, fitness, aerobic, etc), folosirea pastilelor de slabit, a ceaiurilor (pentru slabit sau diuretice), restrictionarea caloriilor (prin evitarea anumitor tipuri de alimente, micsorarea portiilor, reducerea numarului de mese si gustari/zi), etc.
* Stima de sine, evaluarea propriei persoane, sunt profund determinate de forma si greutatea corpului
Exista doua subtipuri de bulimie, in functie de prezenta sau absenta uzului regulat de metode de purgare ca mijloace de compensare a mancatului compulsiv (Conform DSM-IV-TR):
- Tip de purgare: persoana s-a angajat in autoprovocarea de varsaturi, in abuz de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului current
- Tip de nonpurgare: persoana a utilizat alte comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi postul sau exercitiile excesive, dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoprovocate sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme in timpul episodului actual.
Episoadele de mancat compulsiv
Exista doua tipuri de "episoade de mancat compulsiv" : obiective si subiective.
Un episod obiectiv de mancat compulsiv presupune consumul (mancatul), intr-o perioada de timp specifica (in general mai putin de 2 ore), a unei cantitati de alimente considerata mai mare decat cat ar manca majoritatea persoanelor aflate intr-o situatie similara. Pe langa cantitatea mare de alimente consumata, un criteriu important pentru identificarea unui episod de mancat compulsiv, este sentimentul persoanei ca si-a pierdut controlul (ca nu se poate opri sau controla). Episoadele obiective de mancat compulsiv sunt urmate de o stare intensa de disconfort fizic.
Un episod subiectiv de manact compulsiv are loc atunci cand persoana simte ca isi pierde controlul pe perioada consumului de alimente, insa cantitatea de alimente consumata nu este foarte mare. Atunci cand persoana are reguli foarte stricte cu privire la ce "trebuie" sa manace si ce "nu trebuie" sa manance (de exemplu in timpul dietelor), uneori chiar si consumul a 2-3 biscuiti o poate face sa considere ca si-a pierdut controlul si ca a mancat excesiv. Accentul cade pe sentimentul de pierdere a controlului in momentul consumului de alimente, si nu pe cantitate.
Aproape intotdeauna episoadele de mancat compulsiv, fie obiective sau subiective, sunt urmate de sentimente de vinovatie, teama, rusine sau scarba, fapt ce conduce la aparitia comportamentelor compensatoare (varsaturi, abuz de laxative, pastile pentru slabit, ceaiuri, exercitii fizice in exces, etc)
Dat fiind faptul ca in cele mai multe cazuri bulimia apare la fetele aflate in perioada adolescentei, este important pentru parinti sau cei apropiati sa recunoasca semnele acestei tulburari de alimentatie, pentru a putea actiona din timp, oferindu-i persoanei afectate accesul la ajutor specializat; o persoana care sufera de bulimie poate prezenta urmatoarele semne (dar nu numai):
- persoana este foarte preocupata de: corpul, greutatea si forma ei, de metode de slabire (pastile de slabit, ceaiuri, exercitii fizice in exces - fitness, alergat, aerobic, etc, regim/cure de slabire, etc)
- persoanele afectate de bulimia de tip purgativ folosesc des toaleta dupa mese
- persoana prezinta stari de agitatie, de nervozitate sau de tristete
- foloseste deseori afirmatii sau intrebari cu privire la greutatea si forma corpului (Ex. "M-am ingrasat!", "Crezi ca sunt grasa?", "Ma simt grasa", "Am aripioare/ burta/ fundul prea mare, etc", "Trebuie sa slabesc!", etc)
- evita mesele in familie/ cu prietenii/ in oras sau cauta scuze (nu ma simt bine, nu mi-e foame, abia am mancat) pentru a nu manca in public
- evita anumite tipuri de alimente, considerand ca unele alimente sunt "bune" si altele "rele"
- poate fi preocupata de gatit, retete, emisiuni despre mancare si gatit, etc
- verifica si/sau este preocupata de continutul caloric al alimentelor
Spre deosebire de persoanele care sufera de anorexie, persoana cu bulimie nervoasa se afla la o greutate normala (sau sunt supraponderale). Comportamentele compensatoare nu reprezinta o metoda eficienta (si in nici un caz sanatoasa), de control al greutatii corporale. Aceste comportamente joaca rolul de a gestiona emotiile de vinovatie, teama, dezgust sau rusine determinate de episoadele de mancat compulsiv.
Complicatiile medicale datorate acestei tulburari de comportament alimentar sunt foarte grave, putand conduce chiar la decesul persoanei suferinde. Totodata aceasta tulburare se asociaza deseori si cu alte probleme de natura psihica si emotionala, cum ar fi anxietatea si depresia, abuzul de substante, tulburarea bordeline, alte comportamente auto-destructive.
Cauzele dezvoltarii bulimiei nervoase difera de la persoana la persoana; nu exista un singur factor care sa declanseze aceasta tulburare, bulimia fiind cauzata mai degraba de interactiunea mai multor factori de risc. Factorii genetici, mesajele transmise de mass-media si societate, factorii ce tin de personalitate, experientele precoce, anumite tipuri de relationare din cadrul familiei, experientele traumatizante (abuzul fizic sau sexual), pot creste semnificativ riscul de a suferi de bulimie.
Bulimia este o tulburare, nu o alegere!
De aceea:
* Suportul familiei este extrem de important pentru recuperare, insa nu este totul; apelati la ajutor specializat daca sunteti ingrijorat ca o persoana apropiata ar putea suferi de aceasta tulburare!
* Tulburarile comportamentului alimentar - bulimia si anorexia nervosa, nu se vindeca prin vointa; eforturile dvs. de a convinge persoana sa renunte la varsaturi, laxative, diete sau alte comportamente care ii pun in pericol sanatatea ar putea avea un efect invers decat cel dorit; incercati sa oferiti ajutor, suport si intelegere, nu critica sau jigniri. Intrebati persoana in cauza cum doreste sa fie ajutata.
* Cautati suport specializat pentru a afla mai multe despre cum puteti ajuta in mod eficient o persoana cu bulimie, si pentru a primi la randul dvs ajutor in a face fata ingrijorarilor si temerilor pe care le simtiti cu privire la sanatatea persoanei dragi.
